e toamna iar!

E toamna iar si e toamna si-n sufletul meu....frunzele au inceput deja sa cada cate una pe jos, soarele este mai bland si mai putin arzator de acum, pasarile se pregatesc de migratie si alte si alte semne imi arata clar ca a venit toamna.
Nu stiu de ce....dar pentru prima data in viata mea parca asteptam sa vina toamna; o simteam ca facand parte din mine si o asteptam atat de mult sa vina. Poate pentru ca imi trezeste amintiri placute, dar dureroase....dar imi trezeste asa un sentiment frumos, placut.
Azi am facut o plimbare prin frunzele cazute pe jos, iar cerul parca nu mai era asa albastru ca de obicei; soarele razbea timid printre norii negri care se strangeau deasupra mea si am simtit ca intr-adevar a venit toamna si nu doar calendaristic.
Cine spune ca toamna este un anotimp gri si trist inseamna ca nu are la indemana destule culori ca sa o coloreze...de fapt, chiar ochi sa vada culorile pe care insasi toamna le picteaza singura.

Ce e toamna, dragi copii?
Anotimp de bucurii!

Frunzele se sfatuiesc
Ce culori se potrivesc.
Unele rosii mirate,
Altele-s galbui, patate.
Aramii si visatoare,
Se-astern pe alei, covoare!