luni, 20 februarie 2012

azi nu mai vreau nimic

Azi nu mai vreau nimic. Iubirea imi ajunge, caci iubirea imbratiseaza deopotriva pe oameni si pe Dumnezeu, viata si moartea. Iubirea cea mare e aici, in odaita aceasta. O respir in fiecare clipa. E in mine si in afara de mine, in tot cuprinsul infinitului. Cine n-o simte nu traieste aievea, cine o simte traieste in eternitate. Cu iubirea in suflet poti trece pragul mortii, caci ea stapaneste si dincolo, pretutindeni, in toate lumile existente si inexistente...
Viata omului nu e afara, ci inlauntru...in suflet. Ce-i afara e indiferent. Nu exista. Numai sufletul exista. Cand nu va mai fi, sufletul meu va inceta de a mai fi tot restul....restul....si totusi restul hotaraste soarta sufletului meu....si restil depinde de alt rest...
M-am amagit cu vorbe, parca viata s-ar calauzi cu vorbe.
Acum plutesc intre viata si moarte, intre cer si pamant, ca omul care si-a taiat craca de sub picioare si asteapta sa cada fara sa stie barem unde va cadea....

                                                                                                      Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu 



Un alt mare adevar ....un pasaj superb care reflecta atat de bine adevarul vietii mele.




Un comentariu: